Mod de conservare:

Se aleg frunze de tarhon proaspăt. Se pun într-un castron şi se presară bine cu sare. A doua zi se aşază într-un borcan mic, se apasă deasupra cu două scândurele aşezate cruciş, apoi se toarnă oţet cât să le cuprindă. Se leagă cu hârtie pergament şi se păstrează la rece.

Ingrediente:

2 linguriţe muştar
1 linguriţă zahăr
100g ulei
sare
1/2 linguriţă oţet
2 linguriţe tarhon

Mod de preparare:

Se amestecă muştarul cu zahărul pisat şi se freacă turnând uleiul picătură cu picătură. Se potriveşte de acru şi de sărat, şi se subţiază, dacă e necesar, cu puţin oţet; la urmă se adaugă foile de tarhon tocat. Acest sos este foarte gustos. Se poate servi la rasol.

Ingrediente:

2 gălbenuşuri
1 linguriţă muştar
200g ulei
1/2 linguriţă oţet sau zeamă de lămâie
sare
1 castravete mic în oţet
1 lingură arpagic tocat
1 lingură capere, verdeaţă (tarhon şi pătrunjel)

Mod de preparare:

Se pun gălbenuşurile într-un castron, cu zeama de lămâie şi un praf de sare. Se freacă cu o lingură de lemn sau se bat cu telul până ce gălbenuşurile sunt bine amestecate. Apoi se adaugă uleiul picătură cu picătură. Se freacă mereu, punând din când în când şi puţină lămâie. Când maioneza începe să se îngroaşe, se poate adăuga şi câte o linguriţă de ulei odată, dar nu mai mult.
Dacă se întâmplă ca maioneza să se taie în cursul pregătirii, se pune un gălbenuş de ou în alt castron, se amestecă cu o lingură de lemn apoi, cu o linguriţă, se adaugă puţin câte puţin din maioneza care s-a tăiat, până se amestecă toată.
Una din cauzele pentru care uneori maioneza se taie este întrebuinţarea uleiului prea rece. De aceea iarna se recomandă ca uleiul să fie puţin încălzit înainte de întrebuinţare.
Dacă maioneza este reuşită, dar prea groasă, se poate subţia cu puţină apă. Se adaugă arpagicul, castravetele în oţet, caperele şi verdeaţa, toate tăiate foarte fin.

Ingrediente:

2 gălbenuşuri
1 linguriţă muştar
200g ulei
1/2 linguriţă oţet
1 linguriţă tarhon tocat
1 castravete mic în oţet

Mod de preparare:

Se amestecă de la început muştarul cu ouăle. Se pun gălbenuşurile într-un castron, cu zeama de lămâie şi un praf de sare. Se freacă cu o lingură de lemn sau se bat cu telul până ce gălbenuşurile sunt bine amestecate. Apoi se adaugă uleiul picătură cu picătură. Se freacă mereu, punând din când în când şi puţină lămâie. Când maioneza începe să se îngroaşe, se poate adăuga şi câte o linguriţă de ulei odată, dar nu mai mult.
Dacă se întâmplă ca maioneza să se taie în cursul pregătirii, se pune un gălbenuş de ou în alt castron, se amestecă cu o lingură de lemn apoi, cu o linguriţă, se adaugă puţin câte puţin din maioneza care s-a tăiat, până se amestecă toată.
Una din cauzele pentru care uneori maioneza se taie este întrebuinţarea uleiului prea rece. De aceea iarna se recomandă ca uleiul să fie puţin încălzit înainte de întrebuinţare.
Dacă maioneza este reuşită, dar prea groasă, se poate subţia cu puţină apă. Şi la această maioneză se poate adăuga, când este gata, o lingură de smântână de fiecare gălbenuş. Când este gata, se adaugă câteva frunze de tarhon, precum şi un castravete în oţet, tocat mărunt.

Ingrediente:

1 kg cartofi
1 gălbenuş
1 linguriţă muştar
1 linguriţă zahăr
100g ulei
1 lingură zemă de lămâie sau oţet
sare
1 lingură pătrunjel verde
mărar tocat
câteva foi de tarhon

Mod de preparare:

Se fierb cartofi chifle, se curăţă şi se taie potrivit de subţiri. Se face o maioneză cu muştar, bine potrivită de sare şi oţet sau lămâie, la care se adaugă zahărul, mărar şi pătrunjel verde tocat mărunt şi puţin tarhon. Se amestecă cu cartofii, se aşează în salatieră şi împrejur se pun felii de roşii sau ardei cruzi tăiaţi mărunt.